In domeniul cultural localitatea noastră poate fi considerată ca fiind una săracă din punctul de vedere al tradiţiilor locale. Aceasta a fost influenţată de specificul zonei geografice. Locuitorii comunei au fost influenţaţi de folclorul secuilor din zonă dar ceea ce este demn de apreciat este că totuşi şi-au păstrat şi specificul pur românesc în limbă, port, tradiţii.
Un rol deosebit de important în cultivarea şi promovarea culturii româneşti din această zonă a Ardealului îl va avea Despărţământul Reghin al Astrei, fondat în anul 1874 şi care la Adunarea generală a Despărţământului hotărăşte înfiinţarea de agenturi şi în zona Giurgeului. Astfel că în anul 1912 se întemeiază Despărţământul Giurgeului din care fac parte Elie Câmpeanu ca director, iar ca membri Mihail Dobrean, avocat, Vasile Urzică, preot, Pompeiu Butnariu, preot şi Nicodim Rusu, învăţător din Voşlobeni.
În preajma primului război mondial Despărţământul Giurgeu al Astrei îşi încetează activitatea urmând a o relua în anul 1934 cu care ocazie se alege comitetul noului despărţământ având ca preşedinte pe profesorul Teodor Chindea, originar din Voşlobeni şi care a deţinut şi funcţiile de director al Liceului Sfântu Nicolae din Gheorgheni, inspector şcolar general pentru învăţământul secundar, directorul Şcolii pedagogice din Cluj, şef de catedră la Institutului interregional de perfecţionare a cadrelor didactice Cluj, jurnalist şi autor a numeroase cărţi.
Activitatea Astrei în teritoriu se desfăşoară prin organizarea aşa-numitelor şcoli ţărăneşti. Astfel că se recrutează tineri şi nu numai, cărora pe timp de două săptămâni li se predau cursuri practice de agricultură, creşterea vitelor, cunoaşterea legilor, de istorie geografie, educaţie fizică, igienă, dansuri populare, cor etc. La închiderea cursurilor cursanţii erau stimulaţi cu diplome, cărţi sau chiar unele utilaje agricole sau seminţe.
Un astfel de curs era destinat tinerelor fete sau neveste şi în cadrul căruia erau predate cunoştinţe de lucrul de mână şi gospodărie.
Tot în scop de propagandă culturală în Voşlobeni se organizează  Liga  culturală  în  anul 1932 şi un Cerc cultural în 1934
având ca membri pe Zaharia Blaga, Elena Blaga, Valeriu Ciubotaru, Mihail Marieşan ş.a. În anul 1934 la doi ani de la înfiinţare Liga culturală din Voşlobeni aflată sub preşedinţia lui Zaharia Blaga, primeşte Diploma de onoare din partea Comitetului Central al Astrei pentru activitatea bogată pe care o desfăşoară.Cercul cultural avea menirea de a organiza serbări, festivaluri artistice, serate muzical-literare, expoziţii de lucru manual, excursii etc. Sub îndrumarea acestui cerc  îşi desfăşoară activitatea unele formaţii artistice ca teatru, cor, dansuri populare, fanfară.
Lipsa unui lăcaş de cultură în localitate a determinat ca aceste activităţi să se desfăşoare în şcoală sau găsirea unor locuri în care tineretul şi nu numai să-şi petreacă timpul liber. În zilele de duminică şi sărbători religioase localnicii organizau hore ţărăneşti (joc) în grădini (tănărogul lui Iuliu primarul) sau în şurile unor gospodari. În şuri se organizau şi nunţi pe timpul verii. Masa era amenajată în curte, iar „arena” de dans era şura care la începutul verii era goală, aprovizionarea cu furaje făcându-se abia mai târziu. Perioada nunţilor era cea prevăzută de biserică după paşte, câşlegi,  când încă nu erau declanşate principalele lucrări de vară, sau iarna.
După mutarea şcolii din Chindeni în curtea şcolii nou construite, în localul acesteia se amenajează o sală destinată nunţilor cu toate accesoriile necesare.
Cu toate condiţiile materiale precare Voşlobeniul se poate mândru cu o activitate culturală destul de bogată. Este de apreciat corul condus de în. Elena Blaga sau fanfara a cărei instrumente au fost cumpărate de primărie prin valorificarea unor păduri din Bilbor.
Observând lipsa unui Căminului cultural în care să se distreze localnicii, Petru Colceriu – Petrea Lungului, având posibilităţi materiale mai bune, fiind posesorul fabricii de cherestea, îşi construieşte o casă de locuit nouă care însă are ataşată o sală mare care este destinată noului Cămin Cultural. Din păcate anii de după 1944 aduc mari necazuri şi în acest domeniu. În mod ilegal alături de fabrică este naţionalizată şi noua casă ce includea Căminul Cultural şi care va rămâne până în zilele noastre neterminată complet. Astfel că această sală intră în administrarea primăriei şi utilizată în scopuri cultural – educative. Prin dezinteresul de care a dat dovadă conducerea localităţii sala Căminului Cultural este mereu reparată dar niciodată terminată. Dacă toate localităţile din zonă îşi construiesc noi lăcaşuri de cultură, în Voşlobeni activitatea culturală se desfăşoară în condiţii improprii în această sală. După anul 1975 când regimul comunist marchează o anumită relaxare, proprietarul sălii Căminului Cultural îşi recapătă dreptul de proprietate asupra acesteia şi ameninţă oficialităţile locale de evacuarea acestuia. Se impune în sfârşit necesitatea construirii unui nou Cămin Cultural.
Construcţia însă durează foarte mult deoarece se invocă lipsa banilor. Se realizează un proiect care este început a fi pus în aplicare dar se dovedeşte a fi necorespunzător, iar construcţia se sistează din faza de fundaţie. Aceasta este acoperită şi realizată o nouă fundaţie care constituie temelia localului de astăzi. Construcţia localului se realizează între anii 1980 – 1985, dar tot neterminat rămâne chiar dacă este parţial utilizat. Din lipsa de preocupare a autorităţilor noul local nefiind terminat începe să se degradeze. Se impunea cu stringenţă repararea daunelor produse şi efectuarea lucrărilor de finisaj. Acest lucru, însă, se va realiza după alţi aproape 10 ani când la conducerea primăriei este ales Ioan D. Colceriu. Astfel că este terminată instalaţia electrică, pardoseala, aplicat lambriu pe pereţii interiori şi alte lucrări de finisaj. Din păcate însă nici în prezent (2011) anumite săli încă nu sunt terminate.

Material preluat din cartea D-lui prof. Viţa Aurel „CĂLĂTOR PE ULIŢELE SATULUI”

_MG_7302

Caminul Cultural Voslobeni

camin-cultural-izvorCaminul Cultural Izvoru Mureuslui

Aceasta pagina are : 1260 vizite